Saturday, November 2, 2013

EU SHI BOJIKA 18



PART TWENTY FIVE

intr-o zi am hapanit un semi-peredoz de ketamin shi la intrebat pe Bojika
 - Bojika, eu am murit?

 - ai murit, da shi? so ratzoit El
eu ii spun mai nu ku lakrimi in oki:
 - eu ka pe un om serios te intreb, shi nu ne te strofoli aicea, care o fost scopul meu in viatza asta, kare miai dat-o Tu? iaka kakogo hrena eu am trait pe planeta asta?
Bojika, nu so gindit mult, da nici putzin, de parka ishi depana aminitirile sale, si mo intrebat:
 - Da tu tzii minte prin 90 shi ceva, ieshei tu din metro la Buhara, shi asha rupt mergeai, dind tare din miini? matinka erai tare dovolinii tu, shi iaka, dind din miini shi urkind skarile, ai zareadit-o pe o fata cu kurul mare cu palma drpet intre picioare!

eu miam adus aminte de kurul, care era intradevar mare, bagat in nishte vareonci, shi de miina mea care a nimerit tare udacino intre picioarele ciuvicii, stirnind shok, rushine,indignare shi placere pe fatza ei shtukaturita intens
aceste amintiri au stirnit un zimbet dovolinii pe ibala mea
 - tzin minte! iam spus eu lui Bojika
 - apu, iaka! asta shi o fost skopul aflarii tale pe planeta pamint! mi-o raspuns El



eu oleaka m-am intristat, da pe urma m-am bukurat, shi asha bukurat am shi eshit din semi-peredoz
Bojika, la bukatarie, ku o fatza absolut blajina,  prajea bostanei, iar din centrul muzikal se auzea glasul duiuos al Nadejdei Cepraga


asta-i un fel de anekdot, care inca o data demonstreaza ca skopul skuza mijloacele!